Relieful şi vegetaţia

Relieful
 

Comuna Ighiu este amplasată într-o zonă depresionară, într-o depresiune omonimă (Ighiu) întinzându-se pe pantele Sud - Estice ale Munţilor Trascău, luncile Ampoiului şi Ighiului pâna în apropierea Mureşului.
Pe aproape 50% din suprafaţa comunei se regăsesc pante mici cu altitudini de 250 - 400 metri care se suprapun peste regiunea de luncă şi terase. Zonele depresionare, de luncă, corespund culoarului Şard - Oiejdea, presupus a fi vechiul curs al Mureşului sau al Ampoiului, având altitudini de până la 270 m.
Pantele medii şi pantele mari au proporţii aproape egale (30%) pe suprafaţa comunei şi se suprapun dealurilor de la nord vest de luncă, atingând altitudini de 400 - 800 metrii, în zona piemontală, Piemontul Trascăului.
Pantele foarte accentuate sunt reprezentate în proporţie de 20% din teritoriu localităţii, întâlnindu-se în nord - nord vestul teritoriului comunei, atingând altitudini de 800 - 1200 metri. Sectorul montan din aria comunei include partea sudică a Munţilor Trascăului şi porţiunea nord - estică a Munceilor Vinţului.
Munţii Trascău constituie unitatea estică a Munţilor Apuseni având o structură geologică foarte complexă, majoritar calcaroasă. Se impun în peisaj prin relieful carstic dezvoltat pe 3 benzi de calcar orientate nord est - sud vest, care alcătuiesc masivele Bujor, Bedeleu - 1227 m, Cireşul (1239), Colţii Trascăului (1128), Pleşa Rîmeţului (1250), Platoul Ciumernei. Ca altitudine depăşesc doar pe anumite vârfuri 1200 - 1300m (cel mai înalt este Vf. Dâmbău-1569 m, Piatra Ceţii 1234 m). Cu toate că au altitudini mici, sunt foarte spectaculoşi prin transformarea de către ape, rezultând nenumarate chei (Cheile Râmeţului, Piatra Cetii, Cheile Întregalde, Gălzii, Ampoiţei, Feneşului, Caprei). Sunt munţi bogaţi în stîncării şi fenomene carstice (izbucuri, ponoare, chei, pereţi, creste, peşteri (Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuţa). Aceşti munţi reprezintă prin frumuseţea şi gradul lor de accesibilitate una din marile atracţii ale judeţului Alba.
În masiv se află Iezerul Ighiel, lac de baraj natural de o frumuseţe deosebită, unic în ţară.
În vecinătatea şi pe teritoriul comunei Munţii Trascăului, dezvoltaţi pe seama flişului cretacic, scad în înalţime pe direcţia vest-est, de la altitudini ce rar depăşesc 1200 m (Dealul Albii - 1275 m, Vârful Curetului - 1240 m, Dealul Hulmurilor - 1251 m, Vârful Dragului - 1176 m, Vârful Sfredelaşul - 1132 m, Vârful Baieşului - 1300 m), la altitudini de 600 - 800 m la contactul cu zona deluroasă a piemontului ( Varful Dealurilor 843 m, Varful Runcului - 877 m, masivul calcaros al Cimerinei).
- Extinderea mare a calcarelor jurasice determină o apariţie masivă a reliefului carstic: câmpuri de lapiezuri, doline, peşteri (Peştera Gaura Calului, aflată la altitudinea de 1190 m, sub Vârful Lacustii, la obârşia pârâului Farcasoaia, Peştera de la Coada Coitchii, Gaura lui Stroie, sub Varful Striglau), Munceii Vântului, situaţi în partea sudică a comunei, au altitudini ce rar depăşesc 600 m (Vârful Dealului cu 657 m), scăzând în înalţime pe măsură ce se apropie de Valea Ampoiului. Sunt reprezentativi pentru zona piemontală, prezentându-se sub forma unor interfluvii prelungi, adevarate poduri, ce se menţin între 400 şi 600 m (Vârful Măgurii - 459 m, Dealul Ighiului - 512 m), ceea ce a favorizat dezvoltarea bazinelor viticole.
- Tot în sectorul piemontal se include şi Dealul Bilagului (426 m) din Dumbrava Sarduluia.



Vegetatia si fauna


Relieful determină o etajare a climatului care la rândul lui influenţează vegetaţia. Bazinul văii Ighiului se caracterizează prin prezenţa pădurilor de foiase formate din subetajul pădurilor amestecate cu răşinoase şi fag, subetajul făgetelor şi subetajul guruneţelor care sunt mai bine individualizate din punct de vedere al vegetaţiei. Elementele componente sunt: fagul, gorunul, carpenul, bradul, frăsinul, teiul.
Pădurile ocupă o suprafaţă de 5.366 de ha, adică 41,8% din suprafaţa comunei.
Stratul ierbos al pădurii este alcătuit din specii diferite din punct de vedere ecologic. Astfel întalnim primavara vioareaua, brebeneii, ceapa ciorii, luşca, măseaua ciutei, ghiocelul. Gramineele constituie o grupă foarte raspândită cu urmatoarele elemente: firuţa de pădure, păişul, mărgelifuţa, golomaţul. În făgete sunt fregvente şi ferigile.
În cadrul culoarului Şard-Alba Iulia şi în cadrul Dealului Bilag apare o floră specifică, la fel şi în lunci, formate dintr-o serie de specii lemnoase şi ierbose; aici regăsim sălciile, rachiţile şi plopii, iar pe lunciile interioare se regaseşte aninul negru.
Lumea animală are o mai mare mobilitate dacât cea vegetală, totuşi păstrează o anumită etajare pe verticală ca şi vegetaţia. Datorită acestui fapt, etajele faunistice se suprapun etajelor de vegetaţie, dar numai în linii mari.
Etajului nemoral îi corespund urmatoarele specii de animale: şoarecele gulerat, veveriţa, pârsul, pârsul de alun. Pe locurile umede, pe malurile apelor se întâlneşte şoarecele scurmător. Tot aici mai vieţuiesc: soarecele de câmp, şobolanul negru şi viezurele. Dintre animalele mari amintim: lupul, ursul brun, jderul de pădure, mistreţul, căprioara, iepurele. Dintre păsări amintim: cinteza, măcăleanul, gaiţa, cucul, porumbelul gulerat, ciocănitoarea pestriţă şi rapitoare diurne şi nocturne: ciuful de pădure, huhurezul de pădure, şorecarul nocturn, uliul găinilor şi uliul păsărilor. Dintre reptilele mai larg răspândite amintim: şarpele de pădure, şopârla comună şi guşterul.


Clima


Comuna Ighiu este încadrată în sectorul de climă a munţilor mijlocii favorabilă pădurilor, iar partea de est şi sud est a comunei este încadrată în sectorul climei continental moderate, ţinutul climatic al Podişului Transilvaniei. Aici se resimt efecte fregvente ale feohnului, care duce la creşterea generală a temperaturii aerului şi căderea generală a temperaturii aerului şi scăderea cantităţii de precipitaţii, deci în cadrul teritoriului comunei putem diferenţia două regiuni microclimatice cu efecte carcteristice bine conturate. Microclimatul bazinului mijlociu şi superior al vaii Ighiului este încadrat în sectorul climatului de munte cu versanţii adapostiţi. Microclimatul bazinului inferior al văii Ighiului se încadreză în climatul continental moderat, ţinutul climatic al Podişului Transilvaniei.
Pentru microclimatul bazinului mijlociu şi superior al văii Ighiului temperatura medie anuală este cuprinsă între + 6 şi + 8 grade Celsius. Cea mai scăzută temperatură se îregistrează în perioada de iarnă şi cea mai ridicată în perioada iulie-august.